Padurile de fag se gasesc la altitudinea de 600-1300 m si sunt ceva mai calde decat cele de molid. Flora este completata de ciuperci, licheni , si muschi. Specia dominanta este fagul, alaturi de fag traiesc mesteacanul, carpenul, ulmul de munte, tisa.
Fauna padurilor de fag este formata din mamifere, pasari, amfibieni, reptile, numeroase insecte, specii de paianjeni.
Padurile de stejar se gasesc la altitudinea de200-800 m si sunt paduri calde, destul de uscate. Speciile de stejar, sunt insotite de carpen, ulm, jugastru, tei, paducel, numeroase ierburi.
Sub numele genetic de stejar sunt cuprinse mai multe specii care dau si caracterul padurilor respective
*Paduri de cer si de garnita, mai ales la campie, dar si in zonele de deal.
*Paduri de gorun, in zona dealurilor.
*Paduri de stejar, tot pe dealuri, dar preferand zonele cele mai umede.
Romania mai pastreaza paduri de tip natural, bine adaptate le conditiile noastre climatice. Molidisurile situate la limita superioara de dezvoltare a padurilor rezistente la climatul montan aspru. Amestecul de rasinoase si fag, rezistente la daunatori, vant si zapada.
Mentinerea acestor ecosisteme naturale este vitala pentru starea mediului din Romania.

Pajistile alpine se dezvolta dincolo de limita superioara a padurii de conifere , pana la 2500 m altitudine. Precipitatiile sunt abundente, o buna parte a precipitatiilor o formeaza zapada. Vanturile sunt frecvente si puternice. Solul este sarac si la suprafata apar adesea bolovani si stanci golase. Fauna pajistilor alpine este destul de saraca: capra neagra si marmota, dintre mamifere, si brumarita, vulturul plesuv,acvila de stanca, dintre pasari.
Distrugerea jnepenisului, alaturi de suprapasunatul oilor sunt cauzele principale ale erodarii solului alpin. Peste 2200m predomina afinul, merisorul, salciile pitice. Fauna pajistilor alpine este destul de saraca, capra neagra si marmota,  dintre mamifere,  acvila de stanca,  vulturul plesuv dintre pasari. Nevertebratele sunt dominate de specii de insecte.
Pajistile de campie sunt dominate de plante ierboase, in special graminee, ciulin, pelin.Ele beneficiaza de o clima calda, dar precipitatiile sunt uneori insuficiente.Fauna este dominata de insecte, prezente cu foarte multe specii. Mamiferele pajistilor de campie sunt rozatoarele dihorul.Pasarile sunt reprezentate de dropie, prepelita, graur, vultur sorecar, iar reptilele-de testoase si serpi.

Sunt ecosistemele particulare, ele depinzand aproape in totalitate de o sursa de hrana exterioara: resturile vegetale si animale care patrund in pesteri din ecosistemele invecinate.
Biotopul cavernicol se caracterizeaza prin prin constanta factorilor, temperatura umiditate si sunt foarte putin variabile.
Ecosistemele cavernicole nu au producatori primari fotosintetizanti, doar chemosintetizanti, dar in numar redus.
Romania este bagata in pesteri, cele mai multe fiind studiate si cartate de speologi si biospeologi.
Multe dintre animalele pesterilor noasre sunt specii relicte,retrase in acest mediu din vremuri indeparate. Din aceasta cauza, ecosistemele cavernicole sunt adevarate muzee vii, nepretuite pentru studierea faunei.
Conservarea lor este necesara si pentru pastrarea formatiunilor geologice tipice pentru pesteri.